„Ștecher”, sau „ștecăr”?

Capătul cablului de alimentare care intră în priză se termină cu o piesă care în germană se numește „Stecker”. Adoptat probabil odată cu primele aparate electrice nemțești ajunse pe meleagurile noastre,

Respect dumneaei, nu „dânsei” și nu doar azi

„Ai puțin respect pentru dânsa, că nu sunteți de-aceeași vârstă!”, mi-a spus cu un aer de superioritate. I-am mulțumit totuși pentru sfat, dar și pentru ca mi-a dat ocazia să-i

Un DJ. Doi?

Tot DJ. Pluralul substantivului „DJ” este „DJ”. Diferențierea se face la articulare: „DJ-ul”, „DJ-ii”. Oricum, sunt puține cazuri în care ar putea apărea o confuzie. De exemplu, dacă cineva întreabă

Sustenabilitate, încă din 2016

Prea puține cuvinte s-au spus despre faptul că anul trecut ne-a adus, printre altele, un cadou minunat: un nou DEX. Nu mai e albastru, ci alb, este altfel paginat, are același

17. 2017.

Un număr pe care-l vom întâlni adesea în următorul an este 17. Ba chiar sunt câteva săptămâni de când îl tot auzim prevestindu-ne anul în care vom intra. Totuși, de multe ori,

„Duminică seară” sau „duminică-seară”, rămâne de văzut

Dacă ieri-seară ți-a cumpărat rochia preferată, te bucuri. Dacă azi-dimineață ți-a adus micul dejun la pat, te bucuri și mai mult. Dacă mâine-seară te invită să luați cina în oraș, începi să ai

Pluralul lui „profil”

Deși substantivul „profil” are nici mai mult, nici mai puțin de șase sensuri (o zice DEX), ne face bucuria și ne ia o piatră de pe inimă, revendicând o singură formă

„Copie după” sau „copie de pe” original, de exemplu

Cititorii newsletterului întreabă, Anonimov răspunde: nu este corect să spui „copie de pe original”, ci „copie după original” – ne-o confirmă sensul al patrulea din definiția din DEX a lui „după”:

Genitiv-dativul substantivelor feminine

Așa cum vă spuneam la anterioara noastră întâlnire, astăzi vorbim despre ce fac (de obicei) substantivele feminine la genitiv-dativ. Așadar, la majoritatea substantivelor feminine (excepțiile și teoria de DOOM, aici), ceea

Despre „soră”

Lumeee, lumeeee, sooooro lumeee, Ne întoarcem ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar, Doamne, câte s-au întâmplat de când nu am mai vorbit! De exemplu, a apărut un

Despre Paște și Paști

Șefă peste sărbătorile religioase din România, BOR spune clar și răspicat, prin vocea Protopopului Doctor Ioan Bude, care este forma corectă pentru numele sărbătorii ce stă la ușă și bate, și anume „Paști” (ca

Despre sine

Hello world!

Despre linia oblică

Cunoscută și sub numele „slash”, linia oblică invită cititorul să spună diverse cuvinte în locul ei sau chiar să reformuleze zona din jurul ei. De exemplu, scriem „km/h”, citim „kilometri pe

Termeni și termene cu surprize

Un alt substantiv care are două forme de plural pentru diferitele sensuri ale sale este „termen”. În plus, acest substantiv are multe sensuri, DEX-ul vorbind despre opt bucăți: 1. dată fixă (ca

Despre „reflecție” și „reflexie”, pe ocolite

Verbul „a reflecta” este șmecher, în același fel în care sunt șmechere și substantivele „complex” și „vis”: te momește cu o formă aparent simplă, dar de fapt mai de vale

„Reținere” și „arestare”

Continuăm programul de azi cu o informație care iese din plaja pe care ne plimbăm noi de obicei aici. Dăm, așadar, o fugă în curtea prietenilor de la departamentul juridic /

Verbele cu doi „i” sunt păsări rare (cu completări)

Cu totul, în limba română există doar patru cinci verbe care se termină la infinitiv cu doi „i”: 1. a prii – Îmi priește viața la oraș. 2. a (se) sfii – Se sfiește când ia microfonul

O rază de lumină în nebuloasa prepozițiilor „din” și „dintre”

Pornisem hotărât să clarific diferența dintre „din” și „dintre”! Simțeam că trebuie făcut ceva și că nimic nu-mi poate sta în cale să fac ordine în lume. Apoi, am citit

„A curăți”, sau „a curăța”?

A început curățenia generală de toamnă, urmată, sperăm, de cea de iarnă, primăvară și tot așa. Puțin cam târziu, dar asta nu ne face să ne pierdem speranța. Dimpotrivă. Dar

Experiența expertului și expertiza lui

Expertul are experiență. Ani de școală, de muncă – eșecuri și succese. Toate astea înseamnă experiența lui. Expertul face o expertiză. La un moment dat, cineva îi cere expertului nostru să își

Ziua Ispășirii – despre „nivele” și „niveluri”

Vine un moment în viața oricărui bărbat în care cade de la dreapta credință (oricare ar fi aceasta). De exemplu, mie mi s-a întâmplat să încurc între ei doi dintre

Mintal și mental – minte și mentalitate

Lecție scurtă, dar importantă: „mintal” și „mental” sunt două lucruri diferite. Șoc. Ce este drăguț este că scurtătura este foarte la îndemână, chiar în explicația celor două cuvinte. „Mintal” înseamnă

O revelație relevantă

Vorbim astăzi despre două verbe care seamănă, dar nu se pot confunda. Ei, spune-i asta limbii, care cu ușurință se poate încurca la o adică!… „A releva” și a „revela”

Cum a fost Laboratorul de Limba Română de la ADfel 2015

Am avut trei Zile Culturale pline la terasa Fabrica, și ne bucurăm că asta s-a întâmplat doar datorită vizitatorilor noștri, cărora le mulțumim fără tăgadă! Luni am găsit împreună greșeli

Tot patru litere, de data aceasta cu verbe

După ce săptămâna trecută am vorbit despre cuvinte poznașe cu patru litere, astăzi avem o lecție despre cuvinte care ar trebui să aibă la un moment dat patru litere, dar

Cuvinte poznașe din patru litere

Începem un scurt capitol de cuvinte din patru litere în care, dacă schimbi o literă, se schimbă povestea. Prima lecție: „abia” și „abea”. Corect este „abia”, întotdeauna este greșit să

Flagrant delict drag și corect

Unele cuvinte care de obicei stau lângă un substantiv (se numesc adjective) – fată frumoasă, câine pitic, soare roșu – pot fi ele însele substantive: „Frumoaso, ce faci?”, „M-am întâlnit

Leul și-o poreclă: RON

Leul, moneda, e pe tărâmurile noastre de vreun secol și jumătate. Cel puțin în ultima perioadă, el a avut două porecle pentru când se întâlnește pe burse cu frații lui

Zi de mare sărbătoare!

Știți ce zi a fost azi? Da, ultima zi de vară calendaristică este un răspuns corect. Mai ce? Da, și ziua Limbii Române a fost astăzi, 31 august. Dorim cu

Un conflict deloc drag între DOOM și DEX

Cum este corect: „dragele mele”, sau „dragile mele”? Problema e că DEX din 2009 dă variantele „drag, dragă, dragi, drage”, în timp ce DOOM din 2010 (reeditare a celui din

Crănțănele cu atenție

„Snack” și „sticks” sunt două cuvinte împrumutate din engleză. Primul înseamnă „gustare”, „aperitiv”, iar al doilea înseamnă „bețișor din aluat crocant cu sare”. Amândouă sunt în română forme de singular,

„Homosexual”, adică „gay” în engleză, acum și în română

Dacă cu „homosexual” nu avem probleme, căci știm să spunem „homosexuali”, „homosexualul”, „homosexualii”, cu „gay” e puțin mai complicat. Se citește „ghei”, deci sună ca și cum ar fi la

Mai avem nevoie și de revizori!

La Cotroceni e destulă iarbă, mai ales că e Grădina Botanică fix peste drum. Dar revizori? Oameni care să verifice textele publice și care, ca s-o facă bine, doar asta

Despre accente și sensuri, cu „a aplica” și „a replica”

Deși sensurile lor nu sunt deloc înrudite, „a aplica” și „a replica” seamănă la ochi ca două picături de apă. Și unde mai pui că la infinitiv au accentul în

„Din cauza” și „datorită”

Deși ne-am certat din cauza folosirii greșite a lui „datorită”, am reușit să trecem peste folosirea greșită a lui „din cauza” datorită unei maturizări oportune, chiar dacă târzii. Vedeți, deci,

„Mass-media” nu este chiar o simplă fată mare

Vorbeam mai demult despre cum cuvântul „mass-media” nu (mai) este o ciudățenie care sună a singular, dar e musai să-i pui plural („mass-media sunt sincere, drepte și corecte”), ci că a

„Engros”, sau „angro”?

Un nou cuvânt își face loc pe lista noastră cu franțuzisme politicoase și precise. Acesta este foarte anii ’90, dar încă mai este folosit, chiar dacă mai degrabă doar în

Cârnăcior cu hrean

Există un produs culinar cu nume venit din germană, unde însemna „cârnăcior cu hrean”, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că probabil rețeta originală era cu hrean. Desigur,

Patru picioare stabilizatoare

Mergi la mare, te sui pe dig – e frumos pe dig! Dar din ce este făcut un dig? Elementul constituent nu se cheamă nici stavilopod, nici stafilopod, ci stabilopod.

După masă, minge

După ce mănânci bine – roşii, friptane, ridichi, ce vrei tu! -, n-ar fi rău să ieşi să baţi mingea pe afară. Dacă mai iei cu tine pe vreun prieten,

Momente cu liniuță

Azi-dimineață, mi-am adus aminte că ieri-seară m-am hotărât ca azi după-masă să fac o lecție scurtă și clară: „azi-noapte” e corect, nu „azinoapte”,  nici „azi noapte”.

„Delincvent”, „delicvent”, sau „delicvescent”?

Dintre „delincvent” și „delicvent”, cuvântul corect este primul: „delincvent”. Chiar dacă înseamnă „cineva care a săvârșit un delict, o infracțiune de mai mică gravitate”, apare inopinat un „n” pe acolo.

Complexe și complexuri

Se întâmplă uneori ca un cuvânt să aibă două forme de plural, pentru diversele sensuri pe care le are. Este și cazul lui „complex”, așa că încercăm să ne împlinim

Iohannis, Ponta, Vijulie și Perfectul condițional-optativ

Elena Vijulie (de la Digi24) este în eroare când spune că președintele Iohannis se referă la un moment anterior momentului vorbirii când spune „(…) Dacă așa s-ar fi întâmplat, probabil

Tanti Sanda, cu accent pe-al doilea a

Umblă discuția despre cum ar fi corect: „sanda”, sau „sandală”? Situația totuși este clară, căci DOOM-ul din 2005 pune cu semnul exclamării (modificare de normă față de ediția precedentă, tocmai

O căpșună, o ridiche…

Dar mai multe? Nu ai cum să mănânci doar una! Tarabele sunt pline, năvăliți! Însă nu vă uitați cum scriu piețarii pe cartoanele cu prețuri, ci iată cum scrie prin

Albastru

Cum este corect: „culoarea albastră”, sau „culoarea albastru”? Nimeni nu știe, sau dacă știe, nimeni nu spune! Noi credem că „albastru” este numele culorii, nu felul ei (cum e, sau

Cum scrii și spui când (crezi că) ai mai trăit asta

Uneori, dar nu doar când ne uităm a doua oară la același film, ni se pare că am mai văzut ceea ce vedem, exact în aceeași ordine și fix cu

„Cearceaf” și „cearșaf”

De multe ori mi s-a întâmplat să mă trezesc cu fața către ceva care era ca un așternut din pânză, dar să nu știu sigur cu fața la ce m-am

Despre „a consta”

Verbul „a consta”, care înseamnă „a fi format din” și care, evitând fițele, de cele mai multe ori poate fi înlocuit cu eternul „a fi” (lucru pe care dacă îl

Verbe care pentru noi, acum, sunt la fel

Noi, adică „eu” și „tu”, acum, adică la indicativ prezent, și la fel, așa cum veți vedea imediat! A continua – eu continui (continuu), tu continui A întârzia – eu

Fără virgulă etc.

Chiar dacă în engleză sau franceză este permis, în română nu e voie să pui virgulă înainte de „etc.”, pentru că vine de la „et cetera” sau „et caetera” și

„Adineaori” sau „adineauri”

Rudă cu la fel de latinescul „odinioară”, dar cu un sens mult mai precis, adverbul care la origine a fost „ad de in illa hora” (sau „illam horam”) are în română

Două bucăți de pâine cu ceva între

Gustare multimilenară, apărută probabil odată cu invenția pâinii, „sandwich”-ul englezesc a găsit în română o mulțime de forme – numai DEX-ul dă patru variante: sandvici, sandviș, sanviș și sendviș. Dintre

„Cofeină”, sau „cafeină”?

Este chiar important: cu ce să fie cafeaua, cu cofeină, sau cu cafeină? Puteți turna liniștiți și cafeină, și cofeină, ba chiar este indicat să puneți de două ori, pentru

„Gratis” și „gratuit”

Ambele cuvinte înseamnă, desigur, același lucru, dar nu sunt (mereu) interschimbabile. „Gratis” este întotdeauna adverb, deci stă lângă un verb și descrie acțiunea desemnată de el: „Mergi acolo, am auzit

„Vis”, „vise” și „visuri”

Substantivul „vis” are două forme corecte de plural, câte una pentru cele două sensuri mari pe care le are. „Visele” sunt cele pe care cineva le are în timpul somnului,

„Mersi”, sau „merci”?

Încheiem prima serie de franțuzisme asimilate cu ceva frumos. Pentru că este frumos să spui „Mulțumesc!” de câte ori ai ocazia, tot atât de frumos cât este pentru francez să

„Vizavi”, sau „vis-à-vis”?

Ca și în cazul lui „apropo”, „vis-à-vis” a fost asimilat de limba română, în care îi spunem și-l scriem „vizavi”. DEX-ul spune că el se scrie și „vis-a-vis”, o formă

„Apropo”, sau „a-propos”?

Pachetul de acasă a fost îmbelșugat, așa că și azi avem ouă în rețetă. Adverbul „apropo” se scrie, în română, exact cum se citește, forma „a-propos” nu există, iar forma

„Ou” / „ouri”?

Da, dar numai dacă „ou” vine la finalul lui „bistrou”! Așa că nu vom spune niciodată „bistro”, ci numai „bistrou” / „bistrouri”, și la fel „cazinou” / „cazinouri”, „tangou” /

Veste bună

Dragii noștri, În ultimele câteva săptămâni, am încercat să adăugăm constanță activității de pe pagina Lecții, astfel că în acest moment suntem pregătiți să ne luăm un angajament sănătos: vom

„În continuu” și „încontinuu”

Pentru că ne aflăm „în continuu” progres de învățare a limbii corecte, astăzi aflăm că vom scrie „încontinuu”, într-un cuvânt, mereu când înseamnă „întruna”, adică (mai) „mereu”, deci când se află

„Pate” și „pateu”

Răsfoind DOOM-ul, am găsit un lucru care ne-a zdruncinat universul din temelii. Am dat fuga la DEX, și acesta ne-a confirmat: „pate” și „pateu” sunt lucruri diferite! Amândouă se mănâncă,

Ce spunea Alexandru Graur în 1988 despre „niciun” și „nicio”

Vom lăsa aici aceste gânduri care nu ne aparțin, în speranța unor vremuri mai bune. „În general se scrie niciun, nicio, într-un singur cuvânt, ca și cînd ar fi o

„Or”, sau „ori”?

Amândouă sunt corecte, dar fiecare are toanele ei. Amândouă arată și, în curtea bunicilor, chiar sună cam la fel, dar se comportă atât de diferit. Amândouă sunt conjuncții, dar nu

„Între” și „dintre”

Aceste două prepoziții cer după ele două lucruri: ori 1. un cuvânt la plural: „Între noi nu poate fi nimic!”, „Niciunul dintre cei implicați nu vrea să vorbească”, ori 2.

Mare filosofie / filozofie

Exact așa apare în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM 2, 2010), cu bară oblică, ceea ce înseamnă că sunt două variante corecte. În Dicționarul Explicativ al

Cuvinte care încep cu „bine”

Bine, bine, dar ce facem cu slovele care uneori se scriu legate cu cratimă și alteori separat? Iată câteva exemple de bine: bine-crescut / bine crescut, bine-cunoscut / bine cunoscut,

„Din afară” și „dinafară”

„Ne rezervăm dreptul de a ne selecta clienții și vă rugăm să nu aduceți băuturi dinafară”, scrie negru pe albul A4 lipit pe geam. Dar nu e bine, nu e

„Altădată” și „altă dată”

„Altădată” înseamnă „odată”, „odinioară”, „cândva”, „altcândva”, deci îl folosim și când credem că știm ceva despre trecut, și când sperăm că știm ceva despre viitor. Deci, cam tot timpul. „Altă

De ce „repercusiune” nu are „curs”

Noi nu dăm curs pornirii de a spune „repercursiune” pentru că, pe lângă că sună neelegant, mai este și mult mai greu pentru limba noastră ca organ moale, dar, vai!,

„Din punct de vedere” gramatical

Sau „din punctul de vedere” al gramaticii. Deci e clar: „ul” și „al” merg mână-n mână. Dacă lipsește unul, lipsește și celălalt.

Când „ca și” e corect

Cu ajutorul lui Teodorescu, ăla de la Taxi, mulți am aflat că nu e corect/frumos să spui „ca și” când vrei să eviți o cacofonie. Evident: e ca și cum

Un gentleman, doi gentlemeni – un tenismen, o tenismenă

Unele cuvinte se cred atât de speciale încât cer să le punem plural de două ori. Sunt cuvinte venite din engleză, terminate cu „man” (bărbat), care la singular arată și

Despre acordurile substantivului „mass-media”

Vă rog să fiți sinceri: de câte ori ați auzit stâlciri ca „mass-media actuale”, „mass-media sunt” sau chiar „reprezentanți mass-media”? Desigur, a fost mai ușor să ne împleticim limbile după

Corporateza perfectă!

Contentul mailului mă face să mă simt focusat și determinat să mă comit la o activitate care să impacteze organizația și care să se cascadeze la toți angajații. Toți cei

Despre aparenta legătură dintre „a fi” și „a face”

Știm cum e verbul „a fi” la imperativ: „fii serios!”, dar „nu fii fi prea serios!” – pentru că imperativul negativ se construiește cu infinitivul, adică numele din buletin al

Cratima la cuvinte împrumutate

În cazul cuvintelor împrumutate din alte limbi: like, boss, folk, weekend, fromage etc., dacă sunt mai multe (plural) sau ne referim la unul anume (articulat hotărât), punem sau nu punem

Despărțirea la capăt de rând

Că tot ne apropiem de marea trecere spre un viitor mai luminos, hai să vorbim despre trecerea pe alt rând în timpul cuvântului. Cel mai important lucru de știut este

Despre „dintr-odată”

Vorbeam mai demult, e drept, foarte succint, despre cum se scrie corect „dintr-odată”. Oferim acum mai multe detalii de folosit pe post de motive ca data următoare când trebuie scris,

Despre „a agrea”

În limba ce-o vorbim și iubim, „a agrea” înseamnă „a vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva” și „a da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic” (cf. DEX 2009,

Publici, nu publici, contabil îți trebuie!

De astăzi, oferim clienților noștri o reducere de 20% la servicii de contabilitate profesioniste prin intermediul partenerului nostru, Contakeeper. Contakeeper este o platformă online ușor de folosit, care se adaptează

Scrierea numerelor mici

În scris, numerele de la 1 la 10 sunt reprezentate prin litere: un(u)/una, doi/două, trei, patru, …, zece. Celelalte vor fi scrise cu cifre, mai puțin cazurile în care se

La început…

… când ne cunoșteau doar părinții și prietenii, IQads s-a gândit să scrie despre noi. Am apreciat enorm!

„De cât”, sau „decât”? „Decât”, sau „doar”?

„De cât” timp ai nevoie să te aranjezi? – NU am nevoie „decât” de jumătate de oră! „De cât” vom scrie doar când vorbim despre cantitate: „de cât” colesterol ai

Diferența dintre „seară” și „seara”

Putem spune „Joi seară merg la fotbal” sau „Joi seara merg la fotbal”. Diferența? Din prima propoziție înțelegem „Merg o dată la fotbal”, iar din a doua, „În fiecare săptămână,

„O să știe”, sau „or să știe”?

În română, avem trei forme pentru viitorul simplu: eu voi ști/o să știu/am să știu. Noi vorbim acum despre forma a doua. Se formează de la conjunctivul prezent „eu să

Extemporalul nostru, la TVR 1

Extemporalul Anonimov a ajuns și la Jurnalul TVR1 (min. 24, sec. 15)

ProTV a filmat pe băncuțele noastre de la Street Delivery

Iată știrea cu Street Delivery în care apărem și noi!

RRA, despre noi

Furăm la RRA. Plecarăm doar cu acest link.

Cunoștință, conștiință și conștiență

O cunoștință de-a mea [persoană pe care o cunosc] mi-a făcut cunoștință cu [mi-a prezentat] o tipă, moment în care mi-am pierdut cunoștința [am leșinat]. Când mi-am redobândit starea de conștiență [luciditate], am știut că niciodată conștiința [îngerașul/drăcușorul de

„Majoritatea este”, sau „majoritatea sunt”?

În primul rând, majoritatea nu au mereu răbdare să asculte până la sfârșit, și de acolo încep neînțelegerile. Apoi, mai este și faptul că dacă majoritatea spune într-un fel, felul

„SUA este” sau „SUA sunt”

Se spune că, după Războiul Civil American, „Statele Unite ale Americii sunt” a devenit „Statele Unite ale Americii este”, ceea ce arată că războiul n-a fost degeaba. Asta la ei.

Revista Cariere, despre noi

Revista Cariere spune despre noi că așa și pe dincolo. Noi mulțumim și mergem mai departe 🙂

„n” și „nn”

Înnăscut, înnebunit, înnegrit, înnobilat, înnodat. De ce? Pentru că prefixul „în-” este pus înainte de radicaluri de la cuvinte care încep cu „n”: născut, nebun, negru, nobil, nod. Doar în

Despre „e”-urile lui „a crea”

Câți „e” folosim când conjugăm verbul „a crea”? Păi dacă apare și litera „z” în cuvânt, atunci doi. Dacă nu, doar unul. creeZ, creeZi, creeaZă, creăm, creați, creeaZă. Regula este

„Decât” sau „ca”

Când spunem „decât” și când „ca”? Confuzia apare când facem o comparație, mai precis la o comparație de inegalitate. Raportul de egalitate este marcat prin „ca”, în timp ce dacă

„Aceeași” sau „aceiași”

Uneori, cuvintele „aceeași” și „aceiași” sunt folosite pe dos. Prezentăm mai jos folosirea lor corectă. Aceeași fată trece mereu cu flori în mână pe trotuar; mereu, aceiași trandafiri. Este corect „aceeași” dacă vorbim despre