Cratima apare doar când vorbim despre șeful unui guvern și este păstrată la orice formă (prim-ministru, prim-ministrului, prim-miniștri, prim-miniștrilor etc.).
„Primul ministru” nu se referă la funcția domnului Ponta, ci la orice ministru care este primul la ceva. De exemplu, Relu Fenechiu a fost primul ministru în funcție condamnat într-un dosar penal (era anul de grație 2013).
Bucuroși că am clarificat această problemă și încrezători (nejustificat) că nu vom mai vedea scris aiurea prin presă, abordăm câteva subtilități. Iată cum se cheamă funcția de zi cu zi a actualului prim-ministru (interimar – Gabriel Oprea) când Victor Ponta nu este în vacanță sau la reparat orgolii în străinătate: viceprim-ministru (vice-prim-ministru; „vice” este element de compunere și înseamnă „adjunct”). Ba chiar, mai demult, Guvernul României avea mai mulți viceprim-miniștri, ceea ce însemna că unii dintre ei trebuia să fie mai tari. Iată de ce funcția doamnei Elena Ceaușescu a fost, între 1985 și sfârșitul din 1989, prim-viceprim-ministru. Adică ăl’ mai tare dintre ajuncții celui mai tare dintre miniștri. Te doare capul 🙂