Când spunem „decât” și când „ca”? Confuzia apare când facem o comparație, mai precis la o comparație de inegalitate. Raportul de egalitate este marcat prin „ca”, în timp ce dacă …

Uneori, cuvintele „aceeași” și „aceiași” sunt folosite pe dos. Prezentăm mai jos folosirea lor corectă. Aceeași fată trece mereu cu flori în mână pe trotuar; mereu, aceiași trandafiri. Este corect „aceeași” dacă vorbim despre …

Într-o vreme, unii se îngrămădeau să împlinească norma tradiţională conform căreia se spune „un prieten de-ai mei”, „o colegă de-ale mele”, pentru că acest „de” ar fi echivalent cu „dintre”, …

Când scriem „zi” și când „zii”? Asta e chiar foarte simplu: se scrie întotdeauna „zi”, fie că vorbim despre ziua săptămânii, fie că rugăm pe cineva să spună ceva: „Zi …

Câți „i” avem la „fi” și „fii”? Forma verbului „a fi” primește doi „i” doar în trei situații: 1. „fii bun!” (imperativ afirmativ, dar la negativ este „nu fi nebun!”) …

Astăzi vorbim despre când scriem „î” și când scriem „â”: la extremitățile unui cuvânt folosim, întotdeauna, „î”, iar în interiorul cuvântului scriem, de obicei, „â”. Spunem „de obicei”, pentru că fac excepție cuvintele …

După numere, când folosim „de” și când nu? De la 1 la 19 nu spunem „de”: 1 milion, 8 găini, 17 bărci. De la 20 la 100, apare „de”: 20 …

În scris, numerele de la 1 la 10 sunt reprezentate prin litere: unu/una, doi/două, trei, patru, …, zece. Celelalte vor fi scrise cu cifre, mai puțin cazurile în care se …

Cratima apare doar când vorbim despre șeful unui guvern și este păstrată la orice formă (prim-ministru, prim-ministrului, prim-miniștri, prim-miniștrilor etc.). „Primul ministru” nu se referă la funcția domnului Ponta, ci …

Nu mai avem „tăntălăi” pe lume! Toți sunt, conform DOOM 2, „tontălăi”… ~ Orice asemănare cu vreuna dintre lecțiile anterioare este pur întâmplătoare și neintenționată. ~

Pentru că știm deja că „vroiam”, „vroiai”, „vroia”, „vroiam”, „vroiați”, „vroiau” sunt forme greșite, mai rămâne doar să răspundem la întrebarea: Dar cum este corect? Dacă ținem să folosim verbul …

Diferența dintre „maxim” și „maximum” este reală, nu ne aflăm în situația în care a mai fost inventat un cuvânt care înseamnă exact același lucru, dar pe care nu îl …

RETRACTARE – AICI. Există o unealtă care-ți spune dacă o suprafață este orizontală sau nu și, dacă nu, cu cât variază. Dacă ai două d-astea, atunci spui că ai două …

A fost „odată” ca niciodată, că dacă nu m-ar fi întrebat nimeni nici „o dată”, nici de mai multe ori, atunci nu v-aș fi povestit; a fost, deci, odată un …

Vom scrie „știi”, cu doi „i”, doar când vorbim despre un „tu”: „știi tu ce știi”, „știi ceva?” (prezent) sau „să știi că îmi place cum vorbești” (conjunctiv prezent). „Ști”, …

De ce „ora unu” și „ora două”, dar nu „ora una” sau „ora doi”? Motivul vine din timpuri vechi-străvechi, când timpul se măsura în ceasuri (substantiv neutru: „un” ceas, „două” …

„Vi” vom scrie într-o singură situație: când vorbim despre „voi” și răspunde la întrebarea „cui?”. „Ni se pare ciudat!” – „Cui i se pare ciudat? Aaaaa, vouă VI se pare …

„Dintr-odată”, fără alte comentarii. Pentru că așa și doar așa spune DOOM 2.

Într-una dintre zile, soția lui Marcel i-a cerut întruna copii. Scriem „într-una”, cu cratimă, când putem avea și „într-unul” (Într-unul dintre saci era un potir de aur), sau când putem …

Vă mai aduceți aminte de „acELEași”? E la fel și aici: cuvântul corect este cel care conține pronumele potrivit substantivului cu care se acordă cuvântul nostru. Așadar, vom spune și …

„De cât” timp ai nevoie să te aranjezi? – NU am nevoie „decât” de jumătate de oră! „De cât” vom scrie doar când vorbim despre cantitate: „de cât” colesterol ai …